Cedite Nevoi Personale sau credit ipotecar

GarantiBank spera sa-si dezvolte portofoliul de clienti venind in intampinarea practicantilor de profesii liberale, cu o noua linie de creditare. Prin creditul « PLUS » cu plata in rate, GarantiBank va acorda acestora imprumuturi cu perioada de rambursare mai mare, garantiile nefiind  incluse in fiecare dintre oferte.

Prin creditul « PLUS » cu plata in rate, clientii pot contracta pe o perioada de maxim 10 ani, un imprumut de pana la 150.000 euro. Pentru acest credit, banca va solicita garantii precum ipoteci pe imobile, gajuri pe echipamente etc., insa clientul nu trebuie sa justifice utilizarea sumei solicitate.

Creditul cu plata in rate poate fi contractat de catre practicantii profesiunilor liberale in limitele a 25.000 euro, fara garantii, pentru o perioada de rambursare de maxim 10 ani. De asemenea, acestia pot apela la linia de creditare pentru finantarea activitatii curente si a investitiilor de mici dimensiuni, care le acorda imprumuturi de pana la 25.000 euro pe maxim un an. Acestea nu necesita garantii, iar rambursarea se poate face integral la scadenta, cu plata dobanzii lunar.

Un alt produs este creditul de investitii, acordat pentru perioade intre 5 si 30 de ani, prin care clientul poate cere finantarea a 90% din valoarea unei investitii precum achizitia de echipamente, mobilier, autovehicule, spatii de activitate, modernizarea sau extinderea acestora.

Flexibiliatea acestor solutii de finantare fac din oferta GarantiBank una competitiva pe piata creditelor personale. In acelasi timp, banca se adreseaza unei categorii profesionale specifice, ceea ce ii poate creste popularitatea in randul persoanelor fizice si juridice.

GarantiBank este o sucursala a GarantiBank International NV din Amsterdam, detinuta integral de Garanti Turcia, prima banca privata din Turcia. Sucursala romaneasca are in tara 50 de agentii.

Presiunile exercitate de Guvern pentru reluarea creditarii nu sunt suficiente pentru ca aceasta sa se intample in fapt. Dupa ce bancilor comerciale li s-a atras atentia, prin avertismente si sanctionari, ca au facut excese in privinta creditarii populatiei, acestea nu sunt prea dispuse  in conditiile actuale sa dea curs dorintei de relansare dictata de vointa politica.

Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, atragea atentia asupra faptului ca finantarea bancilor comerciale europene de catre Banca Centrala va trebuie sa se reflecte in economia reala. Asadar, creditarea economiei este o problema prezenta nu numai la noi, ci si in state europene mai dezvoltate. Prin deciziile recente, Guvernul nostru este insa decis sa stimuleze intr-un fel sau altul investitiile si miscarea capitalului. Alaturi de dezvoltarea infrastructurii, dintre deciziile vizand relansarea economica prin resuscitarea creditarii face parte si Programul « Prima Casa ».

In acest program, in care statul isi asuma rolul de garant, s-au inscris pana acum un numar suficient de banci, ceea ce reprezinta, in orice caz, un indiciu pozitiv. « Orice semnal, initiativa sau proiect care sprijina achizitia de locuinte contribuie la bunul mers al economiei, in general », explica Anca Bidian, director executiv Kiwi Finance. « Reluarea creditarii nu este importanta pentru creditarea in sine, ci pentru functionarea mecanismelor economice care, in absenta circulatiei capitalului, se gripeaza ».

Functionarea reala a programului « Prima Casa » ar fi deci o solutie. Unii merg chiar mai departe in a aprecia importanta acestuia pentru piata imobiliara si economia romaneasca, in general. Directorl general al borkerilor de credite de la DBSol Consulting, Liviu Andrei, crede ca « succesul programului Prima Casa poate fi imboldul necesar pentru dezghetarea creditarii, relansarea pietei imobiliare si poate chiar a economiei romanesti. Nu vreau sa ma gandesc ce s-ar intampla daca acest proiect ar fi un fiasco ».

Prin dobanzile mici pe care bancile sunt nevoite sa la propuna la creditele ipotecare prin Prima Casa, si costul celorlalte credite bancare ar putea fi usor modificate in favoarea clientului.

Restantele la credite se inmultesc, provocand ingrijorarea in mediul bancar. Potrivit statisticilor BNR, la finele lunii august, volumul restantelor era de 730 milioane de lei. Perspectivele sunt inca si mai sumbre, din cauza crizei financiare care a inceput sa afecteze Romania. Din august pana in octombrie, ritmul lunar de crestere a restantelor a fost de 5%-7%, aducand totalul ratelor neplatite la suma de 800 milioane de lei, in raport cu cele 114 miliarde de lei imprumutate populatiei in total.

Directorul general al Biroului de Credite, Serban Epure, semnaleaza ca « restantele cresc, iar declansarea crizei financiare in octombrie a scazut semnificativ si numarul interogarilor la Biroul de Credit. »
Numarul de interogari facute de banci la Biroul de Credite reprezinta solicitarile de credit primite de la persoanele fizice intr-o anumita perioada. Numarul acestora este in scadere de la o luna la alta, iar pentru noiembrie se asteapta un maxim de 400.000, desi perioada noiembrie-decembrie este cunoscuta in fiecare an ca cea mai prolifica in solicitarea de credite. In octombrie, s-au inregistrat 615.000 interogari la Biroul de Credite.

Asa cum a semnalat Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere a BNR, ritmul de crestere a creditului este de trei ori mai mic decat ritmul de crestere a restantelor. De asemenea, unele banci depasesc de doua ori media restantelor din sistem. Din ponderea totala a restantelor, 74% sunt inregistrate la credite sub 20.000 lei (acestea reprezentand doar 24% din totalul creditelor acordate populatiei).

In opinia lui Nicolae Cinteza, finantarea pe termen lung este o alta problema, lipsa acesteia afectand grav creditele ipotecare.

Numarul creditelor neperformante pune in pericol siguranta sistemului bancar din Romania. In prezent, in jur de 6,7% din totalul imprumuturilor  acordate au macar o rata scadenta neplatita. Cresterea riscului de lichiditate la banci este insa o problema ascunsa sub pres, bancile sprijinindu-se pe cifrele care indica o cota de piata ridicata, ca urmare a unei majorari spectaculoase a activitatii lor.

Semnalul de alarma a fost declansat de devalorizarea leului si cresterea inflatiei. O parte din responsabilitate o poarta si creditarea excesiva, pentru care au fost create conditii propice mai ales in perioada de glorie a creditului doar cu buletinul. Daca cei imprumutati si-au asumat cu usurinta riscurile, pentru sistemul bancar, goana dupa clienti si cote de piata va avea un pret destul de mare.

Printre deficientele « schemelor de creditare », au iesit la iveala unele nereguli in dosarele de credit, cum ar fi adeverintele de salariu false, obtinute pe diverse cai de catre salariati, inclusiv prin falsificare.
La bancile cu cele mai flexibile scheme de creditare, solicitantii obtin un imprumut pe baza unei adevereinte de venit care trebuie sa poarte stampila si semnatura reprezentantilor firmei angajatoare. Nu sunt necesare cartea de munca, contractul individual de munca sau fluturasul de salariu pentru un credit de nevoi personale fara garantii la aceste banci.

Insa greselile unor banci sunt flagrante in strategiile proprii. Nicolae Cinteza, seful Directiei de supraveghere din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, da exemplul unei banci care facea imprumuturi pe termen scurt de pe piata interbancara, pentru a acorda la randul sau credite, insa pe perioade mai lungi. Banca in cauza a primit un avertisment, iar situatia a revenit la normal.

BNR nu a trimis numai avertismente, dar a si sanctionat cateva banci. Direct implicate au fost unele sucursale regionale ale acestora, unde operatiunile de creditare au fost suspendate, ca urmare a risculul inalt de lichiditate dat de creditele neperformante.

Nicolae Cinteza semnala ca cel mai mare risc prezentat de banci este riscul operational, legat de calitatea profesionala a personalului implicat in relatia directa cu publicul.